Este sectorul mestesugurilor din Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului. Mestesugurile populare s-au dezvoltat de la exploatarea resurselor naturale (materii prime), valorificînd cu îndemînare atît pe cele din propriul spatiu cît si pe arii mai întinse.

Unele sate s-au specializat în mestesuguri anumite, fiind centre de atragere a locuitorilor altor zone pentru deservirea acestora si pentru valorificarea produselor respectivelor mestesuguri.

Pe un fond stravechi, civilizatia populara poate fi considerata o " civilizatie a lemnului", "civilizatia pietrei", sau "civilizatia ceramicii", a "metalelor". Padurile au oferit taranului materia prima, care prelucrata adesea cu un instrumentar arhaic, au asigurat constructia casei si a diverselor obiecte de uz - vase, instrumentar de masa, podoabe. La fel metalele, mineralele, piatra si argila au constituit resurse ale mestesugurilor taranesti.

Sectorul cuprinde mai multe grupe tematice legate de:
1. Exploatarea si prelucrarea lemnului - Pornind de la importanta lemnului în arhitectura populara, prin prezentarea unor complexe arhitectonice din judetele în care padurile de rasinoase si foioase au constituit o adevarata bogatie (Maramures, Vrancea, Gorj, Bucovina), sectorul continua prin prezentarea instalatiilor de prelucrare a lemnului (joagare), inclusiv în cadrul unor complexe de instalatii pentru valorificarea resurselor lemnoase si cu reprezentarea gospodariilor specializate în mestesuguri ce folosesc resursele lemnului pentru confectionarea vaselor de lemn, a instrumentelor muzicale, a mijloacelor de transport si a uneltelor de munca.
Tot aici se reprezinta evolutiile gospodariilor de mestesugarii si negustori ambulanti în cadrul unui "crîng", catun arhaic din Muntii Apuseni, ilustrînd evolutia casei traditionale, într-o asemena forma de asezare, de la sfîrsitul sec. XVIII pîna la sfîrsitul sec. XIX.
În continuare se va organiza în acelasi sector si prezentarea producerii carbunelui de lemn, a mestesugului ladaritului sau cruceritului.

2. O grupa tematica legata de prelucrarea pietrei în cadrul gospodariei, va completa sectorul în viitor.

3. Exploatarea si prelucrarea minereurilor, îndeosebi a celui aurifer, prin intermediul prezentarii unei mine traditionale (cu vagonet din lemn) si instalatiile de zdrobit materia prima aurifera (steampuri).

4. Metalurgia populara este prezentata la nivelul mestesugurilor aparute în gospodarie si evoluînd la nivel de atelier specializat.
"Hamorul" foloseste energia apei pentru prelucrarea fierului, în timp ce fierariile folosind forta umana si animala asigurau ocupatiilor agricole confectionarea instrumentarului de lucru.

5. Ceramica populara sau mestesugul olaritului popular, de veche traditie, dezvoltat în centre specializate de olari, avînd în general tehnologii asemanatoare dar si procedee si instrumentar inedit în fiecare din aceste centre, la fel si produsele, dovedind variabilitate în forme si decor. Civilizatia populara a lutului este prezentata prin gospodarii provenite din centre producatoare de ceramica neagra, rosie (de traditie romana), cu decor oriental-policrom si smalt dar si cea produsa în centre de olari secui din Transilvania. În întregime aceasta grupa tematica apare ca un adevarat " sat de olari", printre celelalate monumente transferate si amplasate în spatiul muzeului.