Secventa de civilizatie populara legata de îmbracaminte (port popular, precum si de confectionarea unei parti a obiectelor casnice si gospodaresti prin intermediul unor mestesuguri corespunzatoare, are la baza materii prime de natura animala (piele, blana, fibre animale: par, lîna, borangic) si vegetala (cînepa si inul).

Aceste mestesuguri s-au desfasurat atît în gospodaria taraneasca cît si în sate specializate în confectionarea unor produse legate de portul popular si prelucrarea acestor materii prime.

Pieile si blanurile de animale prin intermediul argasitului si tabacitului, serveau în continuare la confectionarea pieselor de vestimentatie. Lîna, cînepa si inul se prelucrau în gospodarie în cadrul unei adevarate "industrii casnice". Zona Sibiului a favorizat intens dezvoltarea unor mestesuguri precum: curelaritul, cojocaritul, prelucrarea lînii, în sate specializate în cresterea oilor, cum ar fi de exemplu Poiana Sibiului. Mestesugul prelucrarii unor asemenea materii prime, a dat în unele localitati, o caracteristica aparte întregii vieti sociale, arhitecturii, artei populare, a interiorului locuintei, a obiceiurilor, etc., precum si specializarii acestor sate în schimburi de materie prima si produse cu alte localitati si cu întreprinderile din mediul urban. Tot la nivel gospodaresc, sunt prezentate, prin monumente transferate din unele localitati ale tarii, mestesuguri de o veche traditie cum ar fi: prelucrarea parului de capra sau confectionarea borangicului prin intermediul cresterii viermilor de matase. De asemenea printre monumentele sectorului, gospodaria din Sapînta Maramures, reprezinta un fenomen modern realizat la cerere de piata, cum ar fi confectionarea cergilor, generalizata în aproape toate gospodariile localitatii.

De la "industria casnica" mestesugurile prelucrarii fibrelor de origine animala si vegetala au evoluat spre adevarate "industrii taranesti" reprezentate prin pive, dîrste, vîltori, puse în functiune în forta apei, reprezentînd nivelul preindustrial de dezvoltare al industriei, expresia primei revolutii industriale europene, din epoca medievala, ce a influentat puternic si gospodaria taraneasca din spatiul de civilizatie populara romaneasca.

Instalatiile hidraulice de prelucrare a fibrelor textile au functionat adeseori în strînsa legatura unele cu altele si cu alte instalatii, folosind acelasi curs de apa, în adevarate complexe taranesti industriale, ce reprezinta o sinteza la nivelul la care traditia civilizatiei populare a ajuns în prima jumatate a sec. XX. În cadrul acestor complexe industriale ce finalizeza prezentarea sectorului, întîlnim: pive, dîrste si vîltori, alaturi de mori, joagare, polizoare si alte instalatii, functionînd pe baza surselor de energii naturale, îndeosebi hidraulice.