Dupa experienta avuta în prezentarea tehnicii populare în cadrul celor 4 sectoare initiale ale muzeului, în 1990-92, odata cu transformarea Muzeului Tehnicii Populare în Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale "ASTRA", un nou sector realizeaza prezentarea unui alt aspect al civilizatiei populare, prin monumente cu arhitectura specifica, reprezentînd edificii de utilitate publica si sociala din satul romanesc.

Prin intermediul lor, fenomenele de civilizatie populara prezentate în vechile sectoare, ating dimensiunea implicarii în civilizatia rurala a vietii spirituale, culturale, religioase sau ludice.

Noua categorie de monumente porneste de la realitatea descinderii din casa taranesca traditionala a celorlalte edificii ale satului, ce concentrau viata sociala, constructiile prezentînd si stadiul asimilarii unor variate modele si influente provenind din mediul urban sau din alte arii culturale.

Monumentele de utilitate publica se refera la viata economica si comerciala a satului. Cîrciuma cu arhitectura casei taranesti si hanul cu influente urbane, prima în vatra satului celalalt în locuri de popas, în trecatorile carpatice ale negustorilor si calatorilor, cu colpoltori de fluxuri culturale pe spatii întinse.
Viata ludica e reprezentata prin altfel de monumente ce tin de mode si modele urbane - pavilionul de joc, popicaria, scrînciobul, pavilionul loc de popas, etc.
Institutiile satului traditional si în modernizare sunt reprezentate de monumente specifice – remiza de pompieri si conform proiectului tematic, în viitor, pravalia taraneasca, scoala sau primaria.

În sfîrsit, viata spirituala, laica sau religioasa culmineaza cu reprezentarea obiceiurilor si credintelor. Practicile magice stravechi, mentalitatile arhaice ale credintelor si psihologia gîndirii prestiintifice a comunitatii satesti sunt reprezntate de "casa mesteroaiei" (vrajitoarea satului), cu deschidere spre ceea ce era ascuns perceptiilor umane, spre semnele rosturilor fiintei si cosmosului.
Vatra religioasa a satului si institutia sa religioasa – biserica – pornesc în civilizatia populara de la casa taraneasca de lemn, asa cum este biserica transferata din satul Bezded (jud. Salaj). În viitor i se va adauga si biserica pictata în sec. XVII de la Dretea (jud, Cluj).

Mentionam ca majoritatea acestor monumente cuprinse în sectorul edificiilor publice, sunt monumente functionale – slujba religioasa si casatorii, botez la biserica, servicii specifice la cîrciuma si han, utilizarea pavilioanelor de joc, a popicariei, scrînciobului, pentru distractia vizitatorilor în muzeu.